One of the things I truly love about living in the Lower Mainland is that you can go to work in the morning, go skiing after work, and then, on the way from the mountains, you can order a sushi dinner and have friends over for this. Or you can go skiing in the morning and then come home in the afternoon, prepare a dinner, and have a nice dinner with friends from all over the world. Or you can go to church in the morning, then go skiing, and then go to the airport and give a ride to their new home to a family of new immigrants. Or you can wake up early in the morning, go skiing, come home, have a fine conversation over lunch with your son about Terrence Malick's Days of Heaven, write a blog entry, prepare for classes, and then go teaching at night.

Moreover, what I truly love about the above scenario is that it represents a short journal entry of our long-weekend.

Permalink | Leave a comment  »

In seara asta, dupa servici, am facut 6 coborari la Grouse. Da! A inceput sezonul de ski in Vancouver. Asta a fost a 4-a iesire la ski pe anul asta: am mai fost in doua seri/dupa-amieze la Grouse si o zi la Whistler.
Cum a fost? Pe patinoar earu doua perechi de tineri gratiosi; langa focul cu lemne erau vreo alte trei perechi de tineri care le faceau galerie; la Workshop-ul lui Mos Craciun se vedeau jucarii; renii asteptau sa vina copiii sa faca poze cu ei; partia buna; cum ajungeam jos la scaun cum urcam si zburam inapoi pe partie; o fetita de vreo 5 ani cobora in plug, dupa ea venea mama cu un baietel de vreo 3 ani intre schiurile ei; in cabana, langa camin, doua fete cantau colinde si un baiat le acompania la chitara; bradul urias era impodobit cu globuri cat o minge de volei; senin; orasul stralucea.

Permalink | Leave a comment  »

Astazi am inceput sezonul de hiking cu o iesire usoara - pe stanca din Deep Cove. Ne-am dat intalnire in parc si apoi am pornit pe Baden-Powell trail. Dupa ce am trecut cele 'sapte vai si-o vale adanca' am ajuns in varful stancii, deasupra Indian Arm-ului. Privelistea ne-a taiat respiratia (ce ne-a mai ramas de la urcat...), ca de obicei. Pe stanca fiind, ne-am uitat in jur la ce trasee am mai facut altadata si ne-am propus ca sambata sa facem un alt traseu de incalzire - Jug Island Beach Trail, cu pornire din Belcara Park. Dati un semn daca vreti sa va atasati grupului.

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Incerc sa incarc niste poze, care sa povesteasca despre vacanta noastra, ce a inceput in YVR, cand am nimerit la acvariul de la poarta de plecare. Anemone, cum doar la Tofino mai vedem si tot felul de pesti exotici ne-au urat drum bun. Grouse Muntain, pe care l-am tradat saptamana asta cu Tarile Calde, ne-a urat si el sa ne simtim bine si fara ski. Ca veni vorba de ski, parca nu imi vine sa cred ca sambata eram cu tot harnasamentul de ski si coboram de zor pe partiile de la Grouse, iar luni seara incercam Pacificul, in costum de baie...

Zborul a fost frumos. Am trecut pentru prima data peste canioane si am promis sa facem o calatorie pe acolo in curand. Atasez doua poze care sa ne aminteasca sa programam un road trip State.

Am fost tare ocupati azi: mic dejun, programarea excursiei la Cabos San Lucas Bay, stat la soare, piscina, lunch, piscina, plimbare pe malul oceanului, iesire in oras la Mall, dinner. Am avut probleme cu comandatul bauturilor! Si eu si Gelu suntem cam inculti la cocktails. Cum inca nu stim ce ne place, ne-am hotarat sa le luam la rand, in ordinea in care sunt scrise pe lista barului de la piscina. Am inceput cu Margaritas. Si, bineinteles, bere. Maine vom continua cu Bloody Mary si care ne-or mai atrage... La lunch si cina servim vin alb eu si Gelu rosu, Manduco de Argentina. Foarte parfumat cel alb.

Permalink | Leave a comment  »

Pozele sunt facute de Anamaria acum 3 saptamani cand a fost la ski cu Cristi, Stefan, si o colega cu copilasii ei. Cred ca le-ar fi stat frumos si lui Didi si Abi in poza asta. Si in altele. Chiar ma gandeam astazi la ei, ca de o luna de zile decand ne milogim de parinti sa onoreze abonamentul lor la Grouse, Didi si Abi ar fi stiut deja sa skieze (sau sa coaboare pe snowboard, daca asta ar fi ales). Ma gandeam pe partie zilele astea (saptamana asta am prins 3 seri la ski) ca au fost in vacanta de primavara si ca tare bine le-ar fi prins sa si-o petreaca la soare si aer. Era plin de copii de varsta lor si in seara asta pe partie. N-aveam cum sa nu ma gandesc cu regret ca ei nu au venit cu noi...
O sa revin cu o postare noua si imagini noi despre saptamana asta la ski.

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

Cand avem abonament la ski, mersul la Grouse devine rutina. Grouse Mountain inlocuieste sala de sport sau de concert. Aseara si astazi am fost invitati la concert de pian, dar am socotit ca aerul tare si pur si alunecatul pe zapada ne-ar face mai bine chiar decat muzica buna. Mai ales cand timpul liber ne e limitat si trebuie sa alegem...
Am pornit spre munte de dimineata, ca si sambata trecuta. Nu am prins prima gondola, dar nici aglomeratie nu a fost. Am facut cam 4-5 coborari pe ora. La un moment dat, imaginandu-mi ca o sa scriu despre ski si gandindu-ma la cititorii mei, m-am gandit sa fac un exercitiu de imaginatie si sa povestesc despre coborarile noastre (am fost din nou cu Cristi si Gelu) in comparatie cu o calatorie imaginara prin muntii copilariei. Si, in varf la The Cut (partia verde de la Grouse, ca iarasi a fost destul de multa ceata si nu am vrut sa merg la varf, unde skiaza in viteza profesionistii), m-am imaginat in varf la Gorganu. Am facut o coborare printre jnepeni si afini (fara evenimente, ca erau vreo 5m de zapada peste tot :) ) si am ajuns la Stana din Gorganu. Acolo am poposit vreme de-o noua urcare cu telescaunul, am mancat niste jintitza si apoi am pornit din nou la vale. Am mai facut un popas printre brazi pe Ionelu, acolo unde, pe vremuri, cand mergeam spre Gorganu la afine sau la bujor, poposeam sa admiram si sa ascultam crapatul de ziua. Dupa inca o urcare cu telescaunul, eram din nou plecata pe skiuri si noul popas l-am facut la iesirea din brazi, pe Valea Ionelului. Urmatoarea coborare am facut-o pe Ionelu in jos, pana la confluenta cu Fatu. Vreme de inca doua coborari am trecut prin Sebes, am ajuns la Olt si am luat-o spre Talmaciu... Aveam de gand sa ajungem pana in Sibiu, dar cred ca dorul de familia noastra de peste mari si tari, ne-a indemnat sa poposim la Miron si Lala, unde am ramas la taclale...
V-am amuzat, nu?
Cea mai grea coborare pentru mine e, intotdeauna, a 6-a. Atunci simt ca ma dor quadricepsii. Dar dupa inca vreo doua coborari, sunt din nou OK.
Pe langa pozele de rigoare, va trimit link si la harta cu partiile de la Grouse. Poate mai fac pofta prietenilor din Vancouver sa cumpere y2play. (Parca m-ar plati cei de la Grouse sa le fac reclama. :) )
http://www.grousemountain.com/files/PDF/GrouseMountain-WinterTrailMap2010.pdf

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

Am preluat titlul de la Gelu, care asa s-a exprimat azi, cand am pornit spre casa, dupa ce am inaugurat noul nostru abonament la ski. Avem din nou Y2Play la Grouse Mountain! De data asta, familia marita are abonament la Grouse: Alex si Alecsandra au fost primii care si l-au cumparat, din prima zi in care a fost pus in vanzare. Au urmat Cristi, Anamaria si Stefan, apoi am venit noi din urma. Daca verisorii cei mari ai lui Cristi si Horaratiu, care stiau ce inseamna Y2Play, s-au gospodarit singuri cu procurarea lui, de verisorii cei mici si proaspeti in Canada, Abi si Didi, am avut noi grija si le-am luat abonament.
Azi am facut vreo 8-9 coborari cu o pauza de expresso si prajitura la Altitudes Bistro. Am fost cu Cristi si ne-am dat intalnire acolo cu Alex si Alecs. Zapada a fost foarte buna, iar ceata ne-a facut sa skiem cu grija.
The highlight of the day: Alex si Alecs, care iarna asta au urcat pentru prima data pe snowboards, au tinut pasul cu noi la coborari! 

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

Pregatisem de o vreme pozele pentru postarea asta. Voiam sa povestesc cum, un prieten sosit in vizita din Toronto, a trecut, in drum spre Burnaby, prin Steveston, pe la piata de peste si a venit cu bunatati proaspete... Mamaliga cu somonul si rechinul s-au potrivit de minute. Shrimps si prawns am servit ca aperitiv, cat a stat somonul la cuptor. Pe rechin l-am dat prin faina de malai si apoi l-am prajit. Mai multe... in poze. Ariciul de mare e din alta tura, postat pentru a va face pofta. :)

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

Iarna asta suntem fara abonament la ski. Vreo 6 ani la rand, daca nu mai mult, ne-am luat abonament la Grouse Mountain. Abonamentul ne permitea sa luam gondola, sa urcam pe munte si acolo sa skiem cat ne tineau balamalele, de dimineata de la 9 pana seara la 10. Ne-am promis ca sezonul asta, neavand abonament, vom skia in mai multe locuri, nu doar la Grouse. Pana acum am reusit sa skiem 3 zile la Timothy Mountain si una la Grouse. Dar urmarim, si eu si Cristi, sa prindem Y2Play din prima zi cand il vor scoate la vanzare. Y2Play e un abonament care iese la oferta in februarie al anului in care suntem. Cu acel abonament se poate skia din februarie anul curent pana la sfarsitul sezonului in aprilie, plus sezonul urmator din noiembrie pana anul viitor in aprilie! Da, asa-i, putem aveam intre 6 si 8 luni de ski cu un abonament!
Cum e muntele? Noua ne place tare mult. Eu, care nu ma pot lauda cu ski de performanta (skiul e un skill in care m-am initiat la Paltinis, cand aveam 34 de ani, si pe care am inceput sa il practic serios in Vancouver, mai ales de cand ne luam abonamente la ski), am 10 partii pe care imi place sa merg. Baietii mei au de doua ori pe-atata!
Azi, de exemplu, ne-am inceput ziua pe Paper Trail, un traseu albastru, prin padure. Am urcat cu Screaming Eagle si am facut apoi vreo 3-4 coborari pe Cut, traseu verde. Ne-am avantat apoi pe Buckhorn si am coborat la Olympic Chair, cu care am urcat la varf. Am coborat apoi pe Heaven's Sake, de la varf pana jos la Screaming Eagle. Dupa inca vreo doua coborari pe Cut am hotarat sa mergem sa luam cate o bere si o gustare la Altitudes Bistro. Focul ardea, ca de obicei, in semineu, berea a fost bineprimita si mini hamburgherii de vita deliciosi. Privelistea, in zilele senine, e minunata. Dupa gustare am iesit din nou pe Paper Cut si Screaming Eagle.
Azi, cat am stat pe munte, ne-a vazut si soarele, am prins si ceata, iar la restaurant am stat in nori... Pentru a insoti povestea, am ales poze luate in mai multe zile.
Pe Grouse Mountain nu stim ce ne bucura mai mult: aerul, miscarea sau privelistea?!

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

Am mai cautat cateva poze pe care sa le postez si sa le comentez. Pozele le-am atasat aici la gramada. Oare cum as putea sa comentez fiecare poza in parte? Cred ca cel mai bine ar fi fost sa povestesc despre fiecare poza imediat ce am atasat-o la mesaj. Oare ce poze am aici? Asa: Prima e facuta de Gelu, din usa casei, vara trecuta, cand ma intorceam de la scoala. In una dintre poze imi amintesc ca eram cu Gelu la Garibaldi Lake. Am mai pus o poza cu prietenii nostri din Sibiu, facuta tot  vara trecuta cand au fost ei in vizita la noi si i-am dus in False Creek. Pe inserat, la ski, la Hemlock e cea de-a 4-a.

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

I am happy that my first post by e-mail worked! After I sent and received the message that my post is up, I checked it and even corrected some typos. I am going to attach more pictures to this new one, to see how they will be arranged in the posting. The picture in my previous entry is from our hike to Diez Vistas Trail; that was the 0.5 Vista, as we named it that day. I attach here aother picture from the same hike - Vista 1. The second picture here is a sunset at Horseshoe Bay and the last one is a sunset at Lighthouse Park.

See the full gallery on Posterous

Permalink | Leave a comment  »

I have to recognize that my son Horatiu introduced me to seriously following somebody's blog. He also helped me get my first blog set up and running. However, I have not posted more than one post per six months since I've got my blog. (I am not proud of this.) Now, Horatiu suggested me that I should try again to use my web space and to switch to posterous. He claims that this kind of blogging is very simple: All I have to do is write an e-mail with the subject line the title of my new post and send it to posterous. Pictures can be attached to the e-mail or linked to the post through picasa. Here I try again. Will this new type of blogging make a blogger?

Permalink | Leave a comment  »

It is Wednesday afternoon. What was I doing one week ago? I remember: sun bathing at Grand Oasis Riviera Maya.

I have to admit that the decision to book a vacation by the Caribbean Sea has been influenced by the many friends who spent their vacations there. There was a chorus of voices telling us that we are going to enjoy it, but before leaving Vancouver I was a bit skeptical of that. I am not used to going anywhere without a big party… Our vacations by the lakes, on the islands or on the mountains were together with our children, their friends and/or our friends. This time around nobody was available to join us: Horatiu is on the other side of the pond, Cristi was having exams, and our friends were not ready for a vacation at the beginning of April. So, here we are: Gelu and Elena going somewhere, for a week, just the two of them…

(I am not going to tell you about the adventure of catching the airplane to Cancun, but I will tell you that only when I woke up the next day at the hotel I could feel that I am relaxed and believe that I am there…)

It has been a very good experience, a vacation I will recommend. Even though at times I was thinking about bringing our kids and friends with us next time around, I really enjoyed being there with Gelu alone.

Can you imagine a life with no worries except booking the next dinner and renewing the sun block? That was it! Or, maybe one more: to hydrate oneself. Therefore, one of us had to do some trips to the bar to get us new beers!

I could go into details about accommodation (Grand Ocean), food, water or excursions… But I will instead give you a link to some of our pictures and I trust that you will get the message.

http://picasaweb.google.com/ehalmaghi/Cancun03?authkey=Gv1sRgCMGtlOrl3-fOrAE#

Permalink | Leave a comment  »

Daca m-ar intreba cineva cu ce ma pot lauda in ultima vreme as putea raspunde fara sovaire: “Skiing at Grouse!” Am skiat iarna asta in medie cam 3 zile pe saptamana. Si daca tot scriu cu termeni matematici, sa mai dau o medie: am facut cam 6-7 coborari pe zi.

Cum se poate atat de mult ski? Locuim in Burnaby, the Heart of the Greater Vancouver. In 20 de minute cu masina suntem la poalele Muntelui Grouse, de unde luam gondola si in 6 minute suntem pe partie.

In fiecare iarna, de vreo 8 ani incoace, ne cumparam abonament la ski, iar de vreo 5-6 ani cumparam  Y2Play la Grouse. In abonament intra gondola si oricate coborari putem face.

Ceea ce ne permite sa mergem atat de des la ski nu e doar distanta fata de munte ci mai ales faptul ca partia e luminata si deschisa pana la 10pm. Asa ca, si in zilele de lucru, dupa cina, putem trage o fuga la Grouse si in doua ore am facut vreo 5-6 coborari, ne-am aerisit si bucurat de priveliste.

In weekend, sau in zilele in care eu si Cristi nu am avut ore, sau in zilele cu zapada noua cand Gelu si-a putut lua liber am mers de dimineata la ski. Dimineata, in timpul saptamanii, neffind coada la scaune, ai sentimentul ca esti pe partia ta particulara.

Peisajul e mirific. Skiez si fredonez: Oh, lume, ce frumoasa esti!

E minunat cand este vizibilitate nelimitata, fie ca e senin sau ceata in oras. Daca nu e ceata se vad orasul, oceanul, insulele si Mount Baker in departare.  Dar si skiatul pe ceata sau pe furtuna de zapada are farmecul lui: cand e ceata in oras skiem deasupra norilor iar cand e ceata pe munte skiem prin nori.

Permalink | Leave a comment  »

M-am hotarat sa imi fac si eu un blog. Inca nu stiu ce o sa pun pe el, dar, de multe ori, ca de exemplu ieri la ski, simteam ca ar trebui sa stie prietenii mei cum a fost…

Permalink | Leave a comment  »